Vreau să fiu auzit!

Încrederea în sine și autoafirmarea...

Ai avut vreodată senzația că nu ești auzit? Ești în cercul tău de prieteni, colegi, cunoscuți. Aceștia vorbesc pe un subiect, tu spui ceva și nimeni parcă nu te aude. Tu ești absolut sigur că ceea ce ai spus era foarte captivant. O situație și mai penibilă e atunci când ideea spusă sau propusă de tine, neauzită parcă, este preluată de altcineva și acel cineva are toată atenția. Sigur, nu te simți bine. Aceasta nu numai că te întristează, dar și te blochează altă dată, când vrei și tu ceva să zici, să comentezi sau să propui.

Înțelegem că este neplăcut, dar precum nu există păreri greșite și corecte, precum orice om are dreptul să se exprime și să fie auzit și precum cineva nu poate fi considerat mai deștept numai pentru că vorbește prea mult și ceilalți „îi bat din palme”, noi îți propunem să te înarmezi cu răbdare și să încerci următoarele lucruri.

Eu mă plictisesc

Sunt momente în viață când fiecare om se plictisește. Cei maturi se plictisesc probabil pentru că sunt copleșiți de prea multe griji. Cei mici se plictisesc deseori când pierd interesul față de o activitate. Iar voi, adolescenții, vă mai plictisiți probabil pentru că încă nu ați găsit ceea ce cu adevărat v-ar captiva.

Credem că fiecare dintre voi are un motiv de a se plictisi într-un anumit moment de ceva. Un motiv al său și unul foarte important. De exemplu, nu ai timp suficient sau resurse pentru o anumită activitate care te-ar interesa. Cei din jur îți cer să faci lucruri care nu și se prea potrivesc. Sau ai avut atâtea activități și ocupații, că la anumit moment pur și simplu ai obosit.

Învățăm să spunem „Nu”!

Scriem acest articol cu scopul de a te ajuta, uneori, când este cazul, să spui unor persoane cuvântul „Nu”! Aceste persoane pot fi prietenii sau colegii tăi, uneori chiar rudele sau părinții. Situațiile când fiecare om vrea să spună altui om „Nu”, sunt foarte multe și variate. Presupunem că aceasta ți se întâmplă și ție. La fel, presupunem că te simți foarte incomod și neplăcut să pronunți acest cuvânt, mai ales când este vorba despre persoane bine cunoscute sau apropiate.

Eu vreau să fiu independent!!!

„Eu vreau să fiu independent!” – fraza pe care, probabil, mulți dintre voi și-o repetă sau o declară părinților, buneilor ori altor rude care au grijă de voi. În adolescență problema apare atunci când cei maturi nu înțeleg ce înseamnă independență și încearcă cu tot dinadinsul să vă controleze. Trag cu ochiul la conversațiile cu amicii în rețelele de socializare, vă întreabă la fiecare pas unde ați fost și ce ați făcut, hotărăsc cu ce să vă îmbrăcați și cu ce nu, la care obiecte să faceți meditații și chiar ce facultate ar trebui să urmați în viitor. E foarte frustrant și înțelegem prin ce treceți, atunci când încercați să protestați, iar ei vă spun că au tot dreptul să vă îndrume, fiindcă sunt părinți, știu ce e viața și ce e mai bine pentru voi.

,,Am 15 ani şi sunt nevoit/nevoită să fiu adult...’’

Dragi adolescenţi, 

Auzim uneori de la voi despre dificultăţile pe care le întâmpinaţi zi de zi şi pe care, cu părere de rău, sunteţi nevoiţi să le depăşiţi fără suportul celor de care aveţi nevoie cel mai mult în astfel de momente.

Este regretabil că la vârsta de 14-15 ani vă simţiţi adulţi, având asupra voastră prea multe responsabilităţi sau griji ale familiei – îngrijirea fraţilor/surorilor mai mici în lipsa părinţilor, treburile casei, care vă iau tot timpul liber, poate chiar şi din timpul destinat studiilor şi odihnei, nevoia de a vă câştiga existenţa sau banii de buzunar etc.

"Vreau să fiu auzit! Ascultă-mă!"

Tu ai 9 ani sau poate că mai mult şi deseori eşti martor al certurilor dintre părinţii tăi. Desigur, tu doreşti să-i ajuţi şi ai o părere, chiar ai încercat să te implici şi tu, dar numai i-ai înfuriat mai tare  și ți-au spus că eşti prea mic şi nimic nu înţelegi. La grădiniţă, la şcoală sau în familie deseori erai impus să accepţi o situaţie neplăcută ca ceva normal. De aici şi apare frica, anxietatea, ezitări în luarea deciziilor şi lipsa încrederii în sine, care vor continua să se amplifice chiar şi atunci cînd vei fi matur. Vocea ta rămîne în umbră, cînd pe prim plan apar interesele maturilor.